Imobilul Bazaltin. Marcel Iancu, 1935

de Crisanta Măciuceanu | 4.09.2015

 

Imobilul Bazaltin din Piața Charles de Gaulle nr. 2 este singurul proiect cu program de apartamente şi birouri realizat de Iancu, un tip de imobile ce apare des în Bucureştiul interbelic şi care prin importanţa sa a contribuit la consacrarea arhitecturii moderniste, recurgând la un limbaj monumental similar celui folosit de Horia Creangă sau Duiliu Marcu pentru clădiri de birouri. Clădirea este o expresie plastică a Mişcării Moderne îmbinată cu elemente Art Deco.

Sediu de societate cu imobil de apartamente, parter + 7 etaje, este construit pentru societatea Bazaltin – specializată în construcţii de poduri şi pavaje. Imobilul este unul dintre foarte puţinele proiecte ale lui Marcel Iancu care depăşeşte sfera arhitecturii rezidenţiale. Clădirea, astăzi modificată, cuprindea trei mari zone funcţionale: în centru – sediul societăţii, cu un hol pentru public, sala de consiliu, birourile direcţiei şi birouri pentru funcţionari; în dreapta, un splendid apartament pe mai multe niveluri, ale cărui fastuoase spaţii de primire se deschid spre grădina din spate, iar în stânga, imobilul de raport cu două apartamente şi două garsoniere pe nivel.

Imobilul Bazaltin, Piața Charles de Gaulle nr.2 plan
Plan parter. sursa: „Marcel Iancu – Biroul de studii moderne”, 2008.

Cele trei zone sunt vizual un ansamblu cu minime legături funcţionale între ele. Fiecare zonă are propriul acces, pe faţada principală. Verticalitatea imobilului de apartamente este transformată gradat într-o desfăşurare orizontală, echilibrată în final de masivitatea suprafeţelor pline, plane şi curbe.

Din dorinţa de a da un efect dinamic pieţei Jianu (azi, Piața Charles de Gaulle), corpurile de diferite înălţimi şi gabarit se suprapun vizual diferit, în funcţie de unghiul din care sunt privite. Din păcate acest imobil de referinţă al arhitecturii Bucureştiului interbelic a avut o soartă vitregă, fiind ocupat înainte de 1989 de secţia comercială a Ambasadei Ruse, iar după revoluţie, părăsit, a devenit la un moment dat terasă de vară şi a fost acoperit cu materiale publicitare. Astăzi, fostul simbol al arhitecturii moderniste este devastat, a dispărut toată instalaţia termică – calorifere, ţevi – instalaţia electrică, tot ce era metal, inclusiv liftul, ferestrele cu tocuri, uşile interioare şi exterioare, după cum se poate observa din cele două fotografii ale intrării principale făcute la o diferenţă de câteva luni.

foto: Crisanta Măciuceanu

Splendida clădire a rezistat cu brio vicisitudinilor naturale, nu a fost afectată de cutremurele prin care a trecut, dar a sucombat aproape total din cauza nepăsării. În prezent este „locuită” de oameni ai străzii şi are un viitor incert. Îngrijorarea cu privire la soarta imobilului Bazaltin este sesizată şi de academician prof. dr. Răzvan Teodorescu în articolul „Academia Română: Imobilul Bazaltin din București, într-o stare gravă de degradare” – click

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Fill out this field
Fill out this field
Please enter a valid email address.
You need to agree with the terms to proceed

Menu