imobilul Malaxa Burileanu
Imobilul Malaxa Burileanu (2015)
imobilul Malaxa Burileanu Horia Creangă
Imobilul Malaxa Burileanu (1937)

 

 

 

 

 

 

Horia Creangă (1892-1943) face parte din pionierii arhitecturii moderne din România. A absolvit Școala Superioară de Arhitectură (din București) și École des Beaux Arts din Paris, luând contact atât cu arhitectura cu caracter național promovată de Ion Mincu, cât și cu ideile avangardei occidentale. Se înscrie între acei arhitecți care, deși studiază la bastionul academismului francez, totuși sunt influențați de stilul internațional și de Le Corbusier.

Realizat între anii 1935-1937, imobilul Malaxa-Dr. Burileanu reprezintă una dintre creațiile emblematice ale arhitectului. În conceperea acestuia, a pornit de la ideea principală de „simplitate a linilor pure”. Astfel, volumul este reprezentat de o bară simplă, formată din două tronsoane aproape identice.

Dezvoltat pe orizontală, blocul prezintă un regim de înălțime de P+8 niveluri. Orizontalitatea este accentuată de benzile continue formate din ferestre și parapeți, corespunzătoare fiecărui etaj in parte, reprezentând o dovadă clară a opțiunii arhitectului pentru principiile moderne, planul tâmplariei fiind detașat de cel al structurii. Ultimele două niveluri sunt retrase față de planul fațadei principale, lucru accentuat prin tratarea diferită față de celelalte etaje.

Imobilul este prevăzut cu parter comercial, spațiile fiind utilizate pentru magazine și agenții.

Accesul în imobil se face prin cele două intrări corespunzătoare celor două tronsoane, organizate după aceleași principii: nod de circulație vertical în care sunt cuplate accesul principal și cel de serviciu, număr egal de apartamente pe nivel, ambele beneficiind de dublă deschidere spre palier.

detaliu ușă - imobil Malaxa BurileanuUnul din elementele inovatoare pe care Creangă le aduce prin realizarea blocului Malaxa-Dr. Burileanu este reprezentat de nodul de circulație verticală, arhitectul dorind să simplifice acest element. Astfel, el a cuplat accesul principal cu cel de serviciu.

Accesul principal la nivelurile superioare se realizează exclusiv prin unul din cele două lifturi elegante care deservesc fiecare etaj in parte. Acestea sunt așezate în mod simetric pe lateralele palierului.

Accesul de serviciu este constituit dintr-un lift in jurul căruia se desfășoară o scară în trei rampe.

detaliu scară - imobil Malaxa Burileanu detaliu lift - imobil Malaxa Burileanu

 

 

 

 

 

 

 

Iluminarea și aerisirea scării și a palierelor de nivel se realizează prin banda verticală de ferestre obținuta prin alăturarea mai multor bucăți pătrate de sticlă translucidă. Pentru păstrarea continuității acestei benzi, arhitectul a retras scara față de perete cu 20-30 de centimetri. Deoarece podestele nu sunt prevăzute cu parapet există riscul accidentării copiilor care ar putea rămâne nesupravegheați.

detaliu intrare - imobil Malaxa Burileanu

Cele doua paliere, principal și de serviciu, deși separate, comunică prin intermediul unui panou realizat din sticlă sablată. În acest fel nu se conturează o delimitare clară a nodului principal față de cel de serviciu.

La nivelul palierului principal se observă păstrarea în bună măsură a elementelor de finisaj originale: ușile metalice, grilajele care acoperă caloriferele, în unele cazuri chiar și corpurile de iluminat.

Astfel, vechea unitate compoziționala a ansamblului se mai poate citi deși și-a pierdut semnificația.

Dispuse câte două pe palier, în total patru pe etaj la nivel de ansamblu, apartamentele oferă spații generoase pentru imobilele de raport din acea perioadă, dar și pentru cele construite in ultimii ani. De asemenea, indiferent de poziția în imobil, apartamentele sunt rezolvate în mod identic.

Un aspect interesant este faptul că fiecare apartament dispune de două intrări: cea principală, corespunzând palierului principal de acces si cea secundară, corespunzând palierului de serviciu. De altfel, dintre cele două intrari, doar cea principala beneficiaza de finisajul „prețios” întalnit în mod recurent în întreg imobilul. Fiind destinată servitorilor, a doua intrare este simplă, nu iese in evidență. Astfel, se realiza o diferențiere de statut între proprietari și servitori.

Camerele sunt spațioase, anexele ocupă foarte puțin spațiu la nivelul apartamentului. Interioarele sunt luminate datorită benzilor orizontale de ferestre prin care se realizează si aerisirea.

Se poate observa cum actualii proprietari au păstrat tâmplaria, ușile si o parte din mobilierul original.

detaliu ușa glisantă - imobil Malaxa Burileanu

 

Deși Horia Creanga a conceput un volum de o eleganță și de o modernitate specifice doar unei gândiri mature a arhitecturii, din cauza mutațiilor provocate în societatea românească de regimul comunist, semnificațiile inițiale și modul de locuire specific perioadei interbelice au fost pierdute pentru majoritatea locuitorilor orașului și doar printr-o implicare activă și o educație corespunzătoare ar mai putea fi recuperate.

Bibliografie:

  • Ana Maria Zahariade – „Horia Creangă-imobil de raport”
  • Luminița Machedon & Ernie Scoffham – „Romanian Modernism. The Architecture of Bucharest, 1920-1940”
  • Radu Patrulius – „Horia Creangă. Omul și Opera”
  • Militza Sion – „Crezul Simplității. Horia Creangă (1892-1943)”

Autor: Ana-Maria Săbău

1 COMMENT

  1. co-proprietar al proiectului nu era dr. Octav Burileanu (pediatru), ci Dimitrie (Tilică) Burileanu, Guvernatorul BNR. un fel de Mugusr Isărescu, ceva mai civil(izat)…

LEAVE A REPLY