S-a spus la Capșa!

0
1999

Ceea ce se numește astăzi cu atâta dispreţ „bârfeală de cafenea”, avea altădată gravitatea unor adevărate sentinţe, în toate problemele mari. Se vorbea de tot felul de lucruri, cu uşurinţă, și se combateau cu egală superficialitate.

Când cineva cunoştea o știre importantă și putea să adauge la sfârşit „s-a spus la Capşa, îngheţau toți, nu mai îndrăznea nimeni să contrazică.
Capșa, sub acest raport, a jucat adesea un rol foarte mare in viaţa politică a țării. În cafeneaua de astăzi nu intra pe atunci oricine, și dacă un nepoftit îndrăznea să se strecoare, putea să stea ceasuri întregi în cafenea, fără să-l servească nimeni, până înţelogea, în cele din urmă, că este indezirabil în acest distins for.

Clientela Capșei se selecţiona după ore. In orele de dimineaţă venea lumea politică, din toate partidele, și se puneau la cale toate combinaţiile și intrigile politice. Aici venea Fîlipescu, ca să-l întâlnească pe Petre Carp, iar separeurile din restaurant serveau pentru întrevederile lungi și discrete. De câte ori un om politic, certat cu cineva, căuta un mijloc de împăcare, venea la Capșa, de unde un prieten politic pleca imediat să-l întâlnească pe adversar, și să-l aducă la
o întrevedere de împăcare.

Oamenii politici și reporterii politici ai tuturor ziarelor nu lipseau nici o zi de la Capșa, pentru că meseria lor îi obliga să fie continuu în contact și în curent cu tot ce se pune la cale. Și ce multe lucruri s-au pus la cale la Capșa!

Combinații ministeriale, carteluri electorale, fuziuni de grupuri politice şi răsturnări de guverne. In genere, toate loviturile, pregătite la Capșa, când ajungeau în faza lor hotărîtoare, căpătau forma unor întruniri publice și manifestaţiuni de stradă. Ele hărţuiau guvernul, îl uzau săpând autoritatea lui, iar încăerările de strada trebuiau sa provoace căderea. De câte ori, după o asemenea demonstrație, un şef politic, ajuns cu demonstranţii săi până în faţa cafenelii Capşa. nu-şi încrucişa braţele pe piept și adresându-se celor cari îl însoţeau, le spunea:
„Daţi-mi un rănit sau un mort, şi răstorn guvernul!”
Dealtfel, aceasta era întotdeauna lovitura culminantă a unei mişcări deslănţuită de un partid politic.

Ziarele politice îşi adunau toate informajiile lor din cartierul general de la Capşa. Adesea ce putea citi: „O importantă întrevedere politică a avut loc azi la Capşa, între dl. Petre Carp şi Take Ionescu”, şi detaliile continuau, câteodată exacte, atunci când se urmărea prin difuzarea lor, un scop anumit. De cele mai multe ori, orice întâlnire era o întrevedere politică, deşi cei doi oameni politici cari îşi strângeau mâna vorbeau poate despre o cursă interesanta dela Băneasa.

Dintre oamenii poirtici cari dispreţuiau cafeneaua și intrigăriile ei, erau Ion Brătianu și în mai mică măsură, Marghiloman. A fost o vreme când Alexandru Marghiloman frecventa cenaclul politic de la Capșa. Dar aceasta foarte rar.

Ion Brătianu n-a participat însă niciodată la combinaţiile politice ale cafenelii.

Azi, Capșa a devenit ceea ce este realmente: o cafenea. Lumea vine, discută tot ce vrea, fără a angaja pe nimeni și nimic. Este o lume amestecată, din toate straturile și de toate nuanțele. Lipsește acea lume de personalități politice, care dădea importanță și gravitate acestui for.

 

Articol apărut în Realitatea ilustrată, 30 iulie 1940.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY